Glanda pineală este o glandă mică în formă de con de pin, situată adânc în centrul creierului.
Potrivit medicinei, funcția sa principală este de a regla melatonina, care este crucială pentru ciclurile de somn și veghe ale organismului și, de asemenea, reglează cortizolul, hormonul de stres al organismului.
Melatonina nu este importantă doar pentru creșterea sănătoasă a celulelor, dar afectează și nivelul unui hormon de stres numit cortizol. Nivelurile ridicate de melatonină diminuează cortizolul și promovează un somn sănătos, în timp ce melatonina insuficientă provoacă anxietate și insomnie.Glanda pineală reglează, de asemenea, răspunsul organismului la lumină.
Cu toate acestea, în timp ce tradiția yoga nu neagă această fiziologie de bază, ea adaugă că glanda pineală reprezintă al treilea ochi, care este centrul înțelepciunii și al vederii interioare.
Yoga este arta prin care ne echilibrăm fizic, mental și spiritual. Se adresează creării disciplinei spirituale, eliminând negativitatea, dezvoltării toleranței și cultivând intelectul.
Când este practicată zilnic, yoga activează mindfulness și ne permite să atingem un sentiment profund de beatitudine.
Odată cu creșterea bolilor provocate stilul de viață și a tulburărilor de stres, devine necesar să ne concentrăm pe practici simple, pentru a ajuta la restabilirea echilibrului între aspectele fizice, mentale și spirituale.
Practica yoga combinată cu un somn de calitate, o dietă sănătoasă și un stil de viață activ ar putea ajuta la reînnoirea energiei vitale.
Yoga ne oferă câteva posturi puternice care pot avea un efect semnificativ asupra acestei regiuni a creierului.
1. Bhramari Pranayama (Bee Breath pose)
Această asana ajută la calmarea și liniștea minții și la calmarea nervilor. Stimulează în primul rând glandele pineale și pituitare și, ulterior, sprijină buna lor funcționare. De asemenea, eliberează tensiunea cerebrală și ajută la reducerea nivelului de furie.
Nu trebuie practicată de femeile însărcinate sau care au menstruație. De asemenea, este contraindicată persoanelor cu tensiune arterială extrem de ridicată, epilepsie, dureri în piept sau o infecție activă a urechii. Bhramari nu trebuie practicată în decubit dorsal (întins).
2. Supta Baddha Konasana (Reclining Bound Angle Pose)
Această asana ameliorează simptomele menstruației și menopauzei prin stimularea organelor abdominale, cum ar fi ovarele și glanda prostată, vezica urinară și rinichii. Prin mișcările implicate, permite, de asemenea, întinderea interioară a coapselor, a zonei inghinale și genunchilor. Relaxează spatele, stimulează inima, îmbunătățește circulația generală.
Evitați să practicați Supta Baddha Konasana dacă aveți o leziune inghinală, la genunchi, spate, umăr sau șold. Femeile însărcinate ar trebui fie să evite această asana sau să o practice sub supravegherea unui expert în yoga. Femeile care tocmai au născut ar trebui să evite practicarea acestei posturi timp de cel puțin opt săptămâni sau până când regiunea lor pelviană se vindecă.
3. Balasana (Childs Pose)
Ajută la ameliorarea durerilor de spate și gât atunci când capul și trunchiul sunt susținute amplu în timpul acestui exercițiu. Relaxează sistemul nervos, calmează creierul și ajută la ameliorarea stresului și a oboselii.
Deoarece această asana promovează o mai bună circulație a sângelui în organism, pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să evite această asana. Dacă ați suferit o accidentare recentă la picioare, genunchi, coapse, coloana vertebrală sau gât, nu este indicat să practicați balasana. Efectuați această asana numai cu stomacul gol.
4. Kapalbhati Pranayama (Skull shining pose)
Această postură ctivează celulele creierului, îmbunătățind astfel memoria și concentrarea, energizează mintea pentru munca mentală și echilibrează și întărește sistemul nervos. În cele din urmă, este o poziție excelentă pentru a purifica nadis și a elimina distracția senzorială.
Este contraindicată persoanelor cu tensiune arterială crescută sau scăzută, boli de inimă, hernie, ulcer gastric, epilepsie, vertij, migrene, sângerări nazale semnificative, detașare de retină, glaucom, antecedente de accident vascular cerebral și pentru orice persoană care a suferit recent intervenții chirurgicale abdominale.
5. Marjariasana (Cat Stretch pose)
Îmbunătățește circulația sângelui și a oxigenului în corp. Relaxează mintea și este benefică pentru reducerea stresului și oboselii.
Nu întindeți corpul dincolo de limitele sale, deoarece poate provoca durere și încordarea mușchilor. În timp ce efectuați această asana în timpul sarcinii, trebuie să întindeți abdomenul doar ușor. Persoanele care au orice fel de răni la cap sau la genunchi ar trebui să evite practicarea acestei asana.
6. Tadasana (Mountain Pose)
Această postură întinde trunchiul și gambele, alungind coloana. Când este practicată zilnic, ajută la îmbunătățirea posturii și împrospătează corpul și mintea.
Tadasana centrează corpul și mintea, ceea ce ajută la crearea unui sentiment calm de pace interioară. Menținerea alinierii și a conștientizării corpului este un proces constant.
Persoanele cu osteoartrita la genunchi trebuie sa aiba grijă, să nu se forteze în timp ce practică această tadasana.
7. Shirshasana (Head stand pose)
Shirshasana îmbunătățește funcțiile creierului, ale centrelor creierului și ale organelor senzoriale, influențează și îmbunătățește sistemul nervos și sistemul endocrin. De asemenea, ajută la depășirea problemelor precum oboseala, somnul excesiv, greutatea capului și memoria slabă.
Nu trebuie practicată de oricine suferă de orice formă de boală cardiacă. Nu este indicată femeilor însărcinate sau femeilor care au menstruație.
8. Uttanasana (Standing Forward Bend pose)
Această asana relaxează mintea și direcționează fluxul de sânge către glanda pineală.
Uttanasana stimulează funcționarea nervoasă care duce la o funcționare corectă a creierului și previne îmbătrânirea prematură. Este benefică pentru sănătatea cardiovasculară, îmbunătățește memoria, ameliorează durerile corpului, întărește sistemul imunitar, sporește capacitatea de învățare.
Dacă suferiți de oricare dintre aceste afecțiuni, evitați practicarea Uttanasana: leziuni ale coloanei vertebrale, dureri la glezne sau articulații șold, probleme la genunchi, sciatică, probleme cardiace, dureri severe de spate sau hernie abdominală.
9. Janu Sirsasana (Head-to-Knee Pose)
Această asana crește fluxul de sânge către față, ceea ce ajută la activarea glandei pineale.
Îndoirea înainte este bună și la stimularea celui de-al treilea ochi.
Evitați această postură dacă aveți leziuni la spate sau la genunchi. Nu este indicat să practicați janu sirsasana, dacă suferiți de diaree sau astm sau aveți orice fel de leziune a spatelui inferior sau hernie de disc lombară.
10. Makarasana (Dolphin Pose)
Makarasana ne poate ajuta cu simțul echilibrului, în timp ce crește circulația către fața și creierul nostru. Întinderea reparatoare ajută, de asemenea, să ne relaxeze corpul și mintea.
Makarasana este potrivită pentru aproape toată lumea, este contraindicat în schimb celor care au probleme grave la spate sau au suferit traumatisme recente ale coloanei vertebrale sau umerilor.
11. Garudasana (Eagle pose)
Această postură yoga ajută la îmbunătățirea nivelurilor de concentrare și energizează mintea.
Dacă suferiți de leziuni la genunchi, această asana trebuie evitată, sau se poate efectua doar poziția piciorului. Nu practicați această postură dacă sunteți însărcinată în mai mult de 2 luni. Abțineți-vă de la încercarea acestei posturi dacă aveți fluctuații ale tensiunii arteriale.
12. Halasana (Plow Pose)
Ajută la ameliorarea stresului și a tensiunii, atât fizic, cât și psihic. Practicarea halasana relaxează și ajută la obținerea unui somn profund și odihnitor.
Evitați practicarea Halasana în cazul în care suferiți de oricare dintre aceste afecțiuni: dureri sau leziuni severe la spate sau gât, hernie, sciatică, tiroidă mărită, probleme de col uterin, afecțiuni cardiace sau dureri de cap frecvente.
13. Salabhasana (Locust Pose)
Ajută la ameliorarea nivelului de stres al organismului prin generarea unor vibrații bune pentru sănătatea mintală. Îmbunătățește și stabilizează circulația sângelui în întregul corp, având un efect calmant asupra sistemului nervos și atenuând eficient anxietatea.
Femeile care au menstruație și care sunt însărcinate nu ar trebui să facă nicio postură în poziția culcat. Evitați această postură atunci când aveți dureri de cap, migrene, hipertensiune arterială, glaucom și stări de oboseală.
14. Prasarita Padottanasana (Wide-Legged Standing Forward Bend pose)
Calmează fluctuațiile minții, gândurile negative, tristețea, extinde acțiunea terapeutică spre depresia ușoară și durerile de cap. Practicând această, atingeți o stare de concentrare în care toate preocupările par să se dizolve.
Evitați Prasarita Padottanasana, indiferent de vârstă, dacă suferiți de artrită la genunchi, șolduri sau umeri. Cei cu fibromialgie ar trebui să evite acest lucru, deoarece presiunea asupra mușchilor poate duce la dureri.